Mostrele colectate de pe Marte ar putea contamina Pământul?

Transportarea pe Pământ a unor mostre de pe Marte, care ar putea conține forme de viață de pe Planeta Roșie, nu este considerată o activitate riscantă. Cu toate acestea, pericolul nu este zero.

Întoarcerea mostrelor de pe suprafața planetei Marte a fost un obiectiv al cercetătorilor de pe Planeta Roșie timp de foarte mulți ani.

• O nouă formă genetică a bolii Alzheimer a fost identificată la persoanele cu un factor de…
• Cum este empatia socială influențată de infecții?

NASA și Agenția Spațială Europeană (ESA) orchestrează în prezent o campanie de returnare a eșantioanelor de pe Marte, care va prelua eșantioane geologice și atmosferice colectate de Perseverance pentru a le returna pe Pământ la începutul anilor 2030. Faptul că planeta noastră primește materiale care ar putea conține forme de viață marțiană este considerat o afacere cu „risc scăzut” din punct de vedere ecologic și al siguranței publice – dar acest risc nu este zero.

Ar putea fi mostrele returnate de pe Marte „bunuri biologice fierbinți”? Pentru NASA, studiul științific al rocilor și atmosferei de pe Marte ar putea răspunde la o întrebare cheie: A existat vreodată viață pe Planeta Roșie?

Un pericol biologic pentru biosfera noastră?

În ultimele câteva decenii, mai multe grupuri diferite de experți științifici din Statele Unite și din întreaga lume au abordat întrebarea dacă eșantioanele de pe Marte ar putea reprezenta un pericol pentru biosfera terestră.

„Rapoartele acestor grupuri de experți au constatat o probabilitate extrem de scăzută ca eșantioanele colectate din zone de pe Marte precum cele explorate de Perseverance să poată conține un pericol biologic pentru biosfera noastră”, se arată într-o fișă informativă MSR a NASA.

În octombrie 2021, un raport al Space Studies Board al prestigioasei Academii Naționale de Științe, Inginerie și Medicină din SUA a identificat criterii care ar putea permite ca misiunile robotice către anumite locații de pe Marte să se desfășoare cu cerințe mai puțin restrictive privind „încărcătura biologică”, care sunt concepute pentru a preveni transportul neintenționat al microbilor de pe Pământ pe Marte.

După cum a scris comitetul, în raportul Evaluation of Bioburden Requirements for Mars Missions, condițiile dure de pe o mare parte a suprafeței lui Marte, inclusiv mediul de radiații ultraviolete, raritatea apei lichide și ciclurile de umiditate și temperatură, „fac improbabilă supraviețuirea, creșterea și proliferarea organismelor terestre la suprafață”.

Cel mai bun loc pentru a găsi dovezi ale unor organisme marțiene

Cu toate acestea, raportul a mai spus că organismele terestre ajunse pe suprafața lui Marte ar putea supraviețui și ar putea fi transportate de vânt sau de dispozitive robotice în unele regiuni din subsolul marțian, unde astfel de organisme ar putea crește și prolifera.

Aceste regiuni includ peșteri în care ar putea exista depozite de gheață de apă și depozite de sare și saramură, precum și subsolul adânc. „Aceste zone ar putea fi, de asemenea, locul în care este cel mai probabil să se găsească dovezi ale unor organisme marțiene indigene”, au scris autorii raportului.

Unii cercetători și susținători ai explorării ar putea presupune că orice microbi de pe Pământ care călătoresc pe Marte cu roverele, lander-urile și echipamentele lor de aterizare vor fi uciși rapid de mediul dur de la suprafața Planetei Roșii.

Dar nu este neapărat așa, a declarat John Rummel, președinte fondator al grupului de protecție planetară din cadrul Comitetului pentru cercetare spațială, o confederație internațională de experți. El a lucrat anterior la sediul central al NASA ca cercetător principal al agenției spațiale pentru astrobiologie și ca ofițer de protecție planetară al NASA.

Suprafața planetei Marte, potrivnică vieții așa cum o cunoaștem

„Deși dovezile actuale sugerează că suprafața planetei Marte este potrivnică vieții așa cum o cunoaștem, rămân scenarii plauzibile pentru viața microbiană existentă pe Marte – de exemplu, în posibilele oaze hidrotermale sau în regiunile subterane”, se arată în raportul din 1997.

Studiul din 2009 a făcut, de asemenea, evaluarea, a spus Rummel, că „eșantioanele returnate de pe Marte de către navele spațiale ar trebui să fie izolate și tratate ca și cum ar fi potențial periculoase până la proba contrarie. Niciun material marțian neconținut, inclusiv suprafețele navelor spațiale care au fost expuse la mediul marțian, nu ar trebui să fie returnate pe Pământ, cu excepția cazului în care sunt sterilizate”.

În plus, să luăm ca exemplu misiunea Genesis a NASA, care a colectat mostre de vânt solar și le-a returnat pe Pământ în septembrie 2004. Capsula de returnare a eșantioanelor Genesis a intrat în atmosfera terestră așa cum era planificat, dar comutatoarele gravitaționale de la bord au fost orientate incorect și nu s-au activat.

Eroarea de instalare a făcut ca parașuta sondei să nu se desfășoare, ceea ce a dus la spargerea multor colectoare de vânt solar Genesis la impactul cu poligonul de testare și antrenament din Utah. Prăbușirea a contaminat multe dintre eșantioane, dar unele au rămas intacte, permițând oamenilor de știință să le studieze, scrie Space.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Roverul chinezesc face o descoperire surprinzătoare. „Sol umed”, existent pe Marte cu miliarde de ani în urmă

De ce va fi introdusă planeta Marte în metavers și cine o poate vizita?

Cine sau ce a făcut „ușa de pe Marte”, recent descoperită de NASA?

NASA a detectat un „cutremur monstruos” pe Marte, cel mai mare înregistrat vreodată pe o altă planetă